22 mai 2016 · Fără categorie, Fictiune mioritic ·

Tandrete

Articol publicat in premiera de LiterNet

Exista, in „Bacalaureat”, cateva personaje pe care scriitura lui Mungiu si ochiul operatorului Tudor Vladimir Panduru le invaluie cu atata tandrete, incat spectatorul revine la ele la multe zile dupa vizionarea filmului.

Bunica (nu, nu auzisem de Alexandra Davidescu inainte de „Bacalaureat”) e pesemne capabila sa emotioneze cam orice categorie de privitor. Aproape ca nici nu conteaza ce spune (desi un prieten mi-a marturisit „N-ai idee cat am recunoscut-o pe mama in tot ce spunea bunica!”), ci cum spune. Blandetea tonului, lentoarea miscarilor, zambetul pasnic infig radacini pentru cei dispusi sa o priveasca. Bunica e marea iubire a Elizei, va fi, in cazul plecarii in Anglia, cea mai puternica legatura cu Romania (iar, in cazul ramanerii, refugiul in fata inerentelor reprosuri parintesti). » restul articolului

20 mai 2016 · Fictiune mioritic · 1 comentariu

Cel mai iubit dintre pamanteni

Text publicat in premiera de LiterNet

De sus, Romania arata incantator. Padurile sunt dese, iarba e verde, soarele dezvaluie intinderi incantatoare, casele din zare par construite din turta-dulce. „Bacalaureat” ne coboara la nivelul solului. Printre pamanteni. Personajele filmului lui Mungiu locuiesc la parter. Intr-un orasel hidos pe nume, nu-i asa, Victoria. Amplasat unde altundeva daca nu la poalele celui mai inalt lant muntos de pe acest meleaguri. De jos, Romania arata un pic altfel.

Acolo jos, se vorbeste enorm, evitandu-se, totusi, subiectele cu adevarat importante. Care izbucnesc la suprafata in situatiile de criza sau raman nevorbite pe vecie. Peste vorbe si in rarele intervale de pauza dintre ele, bazaie soneriile si vibratiile telefoanelor. Mobile ori fixe. » restul articolului

18 mai 2016 · TNB ·

Intre noi, ce mai e bine?

Text publicat in premiera de LiterNet

Ce e dincolo de zidurile caselor noastre? Dincolo de gardurile curtilor noastre? Dincolo de pielea trupurilor noastre? Dincolo de lumea inchipuirilor noastre? Mai exista ceva, cineva, demn de luat de seama dincolo de noi?

In fata portii casei mele de la tara, se intampla, uneori, sa se opreasca un om. Sta pe marginea de beton a gardului, fumeaza o tigara, priveste de-a lungul strazii si, intr-un tarziu, pleaca. Cine e omul acela? Cine sunt cei de dincolo de ceea ce (pretindem ca) stim, cunoastem, intelegem, de ceea ce numim acasa?

Mi-a luat o vreme sa inteleg ca decorul de la „Intre noi totul e bine” ne plaseaza in no man’s land-ul dintre garduri, nu in spatele vreunuia dintre ele. „Dar era evident!”. » restul articolului

27 aprilie 2016 · Fictiune mioritic · 2 comentarii

Du-te, Ada, du-te!

Text publicat in premiera de LiterNet

Partea 1 – Romania
In 2006, Catalin Mitulescu debuta in lung-metrajul de fictiune cu „Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii”. Sfarsitul era al comunismului, iar lumea era aceea a unei periferii de Bucuresti, plina de culoare, vizitata de pacate, mustind de speranta. In 2016, Mitulescu propune „Dincolo de calea ferata”, o reintoarcere, la un sfert de secol distanta din punct de vedere al timpului cinematografic, in lumea de la capat de lume. De fapt, de la capat de metropola adanc infipta in epoca post-comunista.

In metafora feroviara, lumea noului film al lui Mitulescu e un vagon lipit in chip ilicit la un tren lung, al carui capat merge in directie necunoscuta. O anexa cautand cu disperare sa se lipeasca de corpul-mama. Doar ca metafora asta invita pe o cale usor cam facila. Nu noi, publicul fin, educat, salariat, manierat suntem acolo, pe ecran, ci ei, capsunarii, tiganii, sarantocii. » restul articolului

14 aprilie 2016 · Fictiune mioritic · 2 comentarii

Selectie Cannes 2016 – Urias succes romanesc!

5 filme romanesti in feluritele sectiuni ale celei de-a 69-a editii a Festival de Cannes, cel mai important si faimos festival cinematografic al lumii! Dintre acestea, doua in Selectia Oficiala (cea care duce la Palme d’Or), premiera pentru Romania.

Selectia oficiala (20 de filme selectionate, dintre care 4 din Franta, 3 din SUA, 2 din Romania si Marea Britanie, alese din 1800 de propuneri)
1. „Bacalaureat / Family Photos” by Cristian Mungiu
Cu: Adrian Titieni, Maria-Victoria Dragus (debut in „The White Ribbon” de Michael Haneke, Palme d’Or 2009),Vlad Ivanov,  Ioachim Ciobanu, Gheorghe Ifrim, Lia Bugnar

Filmul va fi lansat pe ecranele romanesti vineri, 20 mai.

„Bacalaureat, cunoscut în perioada de pregătire sub numele de Fotografii de familie, spune povestea unui doctor dintr-un mic oraș de provincie care trebuie să decidă care e cea mai bună cale de urmat pentru copilul lui în contextul societății românești de astăzi.”

2. „Sieranevada” by Cristi Puiu
Cu: Mimi Branescu, Bogdan Dumitrache

Alte nume de regizori din selectia oficiala: Pedro Almodóvar, fratii Jean-Pierre si Luc Dardenne, Ken Loach, Jim Jarmusch, Sean Penn, Olivier Assayas, Paul Verhoeven, Jeff Nichols, Park Chan-Wook » restul articolului

28 martie 2016 · Documentar european ·

Regina absoluta a acelor taramuri

Articol publicat in premiera de LiterNet
One World Romania 2016

„Serifi in Ucraina”. Un orasel, undeva, in sudul tarii. Un timp, undeva, la inceputul acestui deceniu, inainte si dupa izbucnirea razboiului. O comunitate cvasi-izolata, departe de orice centru, in care, in lipsa unei sectii de politie / militie, doi cetateni sunt numiti de primar serifi locali. Cum se zice „true detective” in ucraineana?

Cei doi incearca. La volanul unei masini ce transforma fiecare plecare de pe loc intr-un mic miracol, cei doi incearca. Prin noroaie cat roata, in timpul rapit de la cresterea porcilor ori pregatirea lemnelor pentru iarna, cei doi incearca. Uneori mai rezolva un conflict intre vecini si accepta cu placere tuica de dupa, alteori ridica din umeri a neputinta. » restul articolului

25 martie 2016 · Documentar european, Documentar World ·

E la nave va

Articol publicat in premiera de LiterNet
One World Romania 2016

Un nepot asaza, in 16 minute de scurt-metraj, o marunta poveste dintre cele pe care le pastreaza de la bunicul lui, taran in Basarabia. Intr-o noapte de iunie 1941, alaturi de alte sute de localnici, o familie de tineri incepe lungul drum al deportarii fara intoarcere in Siberia. Bunicul, pe atunci flacau, indeplineste dorinta de adio a femeii si ii recupereaza de la croitoreasa locului, o evreica ramasa fata-batrana, rochia favorita. Peste 74 de ani, se nastea „Siberia in rochie de vara”, omagiul acum-Quebec-oazului Bogdan Stefan pentru una dintre marile tragedii ale pamanturilor sale natale.

Felvidék, tinutul de sus in traducere din maghiara, Ungaria de Sus in istoriografia maghiara, e, astazi, parte din Slovacia. » restul articolului

24 martie 2016 · Frilensăr, Luni de la Green Hours ·

Asteptandu-l pe Moldot

Articol publicat in premiera de LiterNet

Noi, pe aici, il asteptam pe Godot. Ei, pe acolo, il asteapta pe Moldot. De la Moldovean. Baciul. Cel din balada. Ei, adica Diavolul si Dumnezeu. Care, impreuna cu Duhul (sau cu Doctorul?), formeaza Treimea (DDD?). Ups! Cam multe blasmefii, nu?

Teribil de abrupt inceputul „Mioritza (Tristory III)” , partea finala a trilogiei incepute cu „Mălăieş în călcăieş (Tristory I)”, in 2014, pe vremea cand Frilensar era o companie independenta ce presta in Iasi si continuate cu „#‎daughtersauHadikaTsuki (Tristory II)”, in ianuarie 2016, dupa mutarea in Bucuresti, mai exact la Green Hours. Ceea ce, dupa primele doua capitole, se arata a fi o treime a reinterpretarii, in cheie-inteligent comica, a oarece motive traditional-literare (poveste, basm, balada), majoritar, dar nu integral, romanesti, a virat, in partea finala (premiera: martie 2016), spre o chestie infinit mai serioasa si semnificativ mai subtila. » restul articolului

23 martie 2016 · Documentar World ·

Povestea lor, povestea noastra

Articol publicat in premiera de LiterNet
One World Romania 2016

O foarte scurta istorie a Egiptului modern la cel mai inalt nivel al reprezentarii sale politice ar suna cam asa: de la instituirea republicii, in 1953, si pana la caderea lui Hosni Mubarak, in 2011, au exista 5 presedinti, dintre care primul si al patrulea au prestat in functia suprema, insumat, mai putin de un si jumatate. In restul timpului, postul a fost ocupat de Gamal Abdel Nasser (16 ani), Anwar Sadat (11 ani) si Mubarak (aproape 30 de ani). Din 2011 pana in 2014, Egiptul a avut 4 presedinti, cel mai recent, Abdel Fattah el-Sisi, fiind inca in functie.

Dar chiar intereseaza istoria unei tari la nivelul sau cel mai inalt? Genul de istorie de care aveam parte, cei trecuti binisor de 30 de ani, in manualele de istorie ale gimnaziilor si liceelor noastre? Pesemne ca ar trebui sa intereseze, probabil ca nu in exclusivitate, ci ponderate cu detalii despre viata oamenilor fara de acces la inalte functii si proeminente evenimente publice. Ponderatie? De cand n-ati mai citit substantivul?

In plin tumult politico-social al Egiptului, australianul Kim Beamish tinde, in „The tentmakers of Cairo”, spre echilibrul idealizato-idilizat in pasajul anterior. » restul articolului

22 martie 2016 · Documentar european ·

25.000.000 de personaje si-au gasit un autor

Articol publicat in premiera de LiterNet
One World Romania 2016

De fapt, nu chiar 25 de milioane, ci 24.9 milioane. Atatia oameni traiesc, in prezent, in Coreea de Nord. De fapt, in Republica Populara Democrata Coreeana. De fapt, cifra ar putea fi semnificativ mai mare sau mai mica, ea fiind, asemenea oricarei alte informatii despre viata in acest spatiu de 120.000 de kilometri patrati (Romania ocupa o suprafata mai mult decat dubla), pasibila de semnificative erori. Pana la urma, ce se poate sti cu adevarat despre o tara inchisa, o tara unde comunismul a infrant orice opozitie externa si, dupa ce a evitat pericole precum colapsul din Europa de Est si metisajul cu capitalismul din China si Rusia, a facut saltul in mileniul 3, a produs schimbarea (biologica) de stafeta dictatoriala si nu pare a ingadui nici cea mai mica miscare de opozitie / disidenta?

Cei, nu putini, care inca viseaza la intruparea comunismului si acuza proasta punere in functiune a maretei idei in spatii precum cel mioritico-ceausist, au, la Phenian / Pyongyang, o buna ilustrare a cevasazica Marx & co la putere de sapte decenii. Dar nu doar pentru ei viata cotidiana intr-o astfel de societate reprezinta un subiect dintre cele mai interesante. Pesemne ca oricine din, de pilda, Romania anului 1989 ar fi curios sa afle cum i-ar fi aratat existenta in caz ca nea Nicu ar fi apucat sa-i predea stafeta lui Nicu. » restul articolului