in Teatrul de Arta

Cand durerile nu mai dor

„Acest film e dedicat tuturor celor care încă mai cred că nu e prea târziu”
Lucian Pintilie

Stirea bruta suna asa: In dupa-amiaza zilei de 30 iunie 2017, juriul celei de-a 11-a editii a festivalului de teatru „Kolyada Plays”, gazduit, in fiecare iunie, de Teatrul Kolyada din Ekaterinburg, a hotarat, in unanimitate, decernarea Marelui Premiu spectacolui „Dureri fantoma” al Teatrului de Arta din Bucuresti.

Spectacolul, montat pe un text al rusului Vasili Sigarev tradus de Marina Palii, este regizat de Bogdan Budes, sonorizat & luminat de Alexandru Garjoaba si jucat de Mihaela Popa, George Constantinescu si Rares Andrici. Juriul de 9 a desemnat castigatoare productia bucuresteana intr-o competitie la care au participat 37 de spectacole din 6 tari / 31 de orase.  

Contextul nuanteaza dupa cum urmeaza: „Dureri fantoma” si-a avut premiera in primele luni ale lui 2015. A participat la cateva festivaluri nationale, George Constantinescu a primit premiu de interpretare masculina la Maratonul Teatrului Independent- Bucharest Fringe 2015 si cam atat.

UNITER si toate celelalte gale de premii culturale l-au ocolit. Cronicile au fost putine. Poate ca si din aceasta cauza cine l-a vazut si l-a adorat nu a ezitat sa-l recomande si ras-recomande prietenilor. Intr-un top al spectacolelor despre care oamenii anonimi vorbesc cu pofta si bucurie, „Dureri fantoma” prinde podiumul.

Din pacate pentru el, Teatrul de Arta, Bogdan Budes, Mihaela Popa, George Constantinescu si Rares Andrici nu prea fac parte din gasti. Din pacate pentru noi, teatrele, spectacolele, regizorii si actorii romani sunt, prea adesea, validati sau ignorati in functie de interese. Nu neaparat financiare. Ce nu cunoastem sau nu ne este recomandat, cine nu ne e prieten sau potential colaborator, nu are aceleasi viziuni politice sau pozitionari in cauze sociale, nu frecventam si nu comentam. Cam asta e regula nescrisa in lumea in care nu cronicile / vorbele de rau sunt problema principala, ci cronicile / vorbele lipsa.

Prin cateva productii remarcabile, cu „Dureri fantoma” in frunte, Teatrul de Arta a crescut enorm in ultimii ani. Greu de spus daca e deja la nivelul Act sau unteatru, dar e cu siguranta un loc ce merita frecventat, discutat, rasplatit prin prezenta si interes pentru calitatea teatrului pe care o ofera.

Premiul din Rusia nu e Oscarul teatrului. Dar e un premiu competitiv, obtinut la un festival de teatru contemporan, pe textul unui autor rus pe care NY Times il numeste „A voice from Russia’s Rust Belt” intr-un text care incepe asa: „Before he began appearing at film festivals and collecting literary awards, when he was just another resourceful punk from Russia’s rust belt, Vassily Sigarev had a job delivering prostitutes to their customers in the concrete-slab housing blocks of Nizhny Tagil.” In text e vorba si de Nikolay V. Kolyada, dramaturgul si profesorul al carui teatru a gazduit festivalul ce a incununat spectacolul lui Budes & co.

Marturisire de final: Am scris despre „Dureri fantoma” la peste un an si jumatate de la premiera. Am facut-o doar pentru ca m-a batut la cap, iar si iar, Costinela Caraene, genul de cultural promoter pe care s-ar cuveni sa-l clonam in vreo suta de exemplare daca vrem sa avem vreun viitor dpdv marketing teatral.

Am ezitat pentru ca nu stiam mai nimic despre teatru, despre autor, despre regizor, despre actori. M-am dus mai mult din obligatie. Dupa vreo 10 minute, am inceput sa ma iau la palme. „Oare cate locuri si spectacole ca asta exista si eu habar nu am pentru ca aleg sa le ignor in prostia lenei mele de a cauta dincolo de ceea ce imi ofera obisnuintele asa-zis rafinate?”, ma tot intrebam, pe masura ce actorii si povestea ma furau din ce in ce mai tare.

Daca e sa le doresc ceva campionilor de la Ekaterinburg (bineinteles ca doar datorita premiului lor am pus si eu mana sa vad cevasazica al patrulea oras ca dimensiuni al Rusiei), ar fi sa nu renunte niciodata la speranta ca vor exista intotdeauna oameni care sa-i descopere si sa se descopere datorita lor.

De la stanga la dreapta, Bogdan Budes, Rares Andrici,
Mihaela Popa, George Constantinescu

Foto preluata de pe pagina de FB a Teatrului de Arta
Mai multe fotografii si filmulete de la Ekaterinburg pe pagina de FB a regizorului Bogdan Budes, a actritei Mihaela Popa, a actorilor Rares Andrici si George Constantinescu si a Costinelei Caraene.

Teatrul de Arta Bucuresti
„Dureri fantoma”
Text: Vasili Sigarev
Traducere: Marina Palii
Regie: Bogdan Budes
Lumini & Sunet: Alexandru Garjoaba
Actori: Mihaela Popa, George Constantinescu, Rares Andrici
Cronica

Write a Comment

Comment

  1. Ma doare ca nu am vazut „Dureri fantoma” , dar cum stiu ca Mihai Brezeanu nu scrie de dragul scrisului, cred ca spectacolul isi va gasi locul, asa cum si l-a gasit la Ekaterinburg, si in peisajul nostru. Faptul ca spectacolul a fost „ocolit” pe aici e un semn bun, foarte bun.
    Bravo , Mihai ! Ca de obicei deschizi usi ce par deja inchise.