Category Archives: Scene

Chivu, Bibiri si restul

Text publicat in premiera de LiterNet

Zoom In
Lady Macbeth isi asteapta sotul. Ea afla ca, pe drumul de intoarcere acasa de la batalia pe care a castigat-o in chip glorios, barbatului i s-a prezis ca va deveni rege. E de asemnea informata ca sotul nu vine singur la castelul conjugal. Alaturi de el, va sosi regele in exercitiu. Lady Macbeth pune cap la cap informatiile si ia decizia. Profetia se va implini in noaptea care urmeaza.

Macbeth nu intelege graba. Incearca sa se opuna. Cere timp. E nehotarat, nedumerit. Obosit de lupta, ne-vizitat de demonii dorintei de putere. Incearca sa ia lucrurile in usor, strecoara poante, rosteste maxime cu aerul lui Ghighi Bejan din epoca timpurie a Divertis-ului. Apoi cedeaza.

Andreea Bibiri e irezistibila. Exercitiul ei de seductie neagra, amplu potentat de rochiile Hanei Fischerova, plaseaza scena Macbeth-ului de la Bulandra in bucataria metalica a sotilor Underwood din „House of cards”. Lady Macbeth e mix de Francis si Claire. Fara scrupule, fara mila, fara limite. » restul articolului

Diagonalele lui Neculai, verticalele lui Serban

Text publicat in premiera de LiterNet

In „Unchiul Vania” al lui Andrei Serban de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, unul dintre cele mai frumoase si puternice spectacole de teatru pe care mi-a fost dat sa le vad vreodata, Zsolt Bogdán isi striga disperarea catarat pe o imensa schela. Privindu-l de-a lungul verticalei nascute de uriasa constructie metalica, am simtit (si o resimt adesea de atunci) nevoia de a-mi parasi scaunul de spectator, de a parcurge drumul pana la el si de a-l imbratisa. Personajul acela, actorul acela, omul acela eram, sunt, de fapt, eu.

In „Lucia di Lamermoor”, proaspata premiera a Operei Nationale din Bucuresti, Andrei Serban a re-inscenat verticala disperarii. Urcand pe treptele din ce in ce mai inalte ale schelei, rusoaica Venera Protasova, evoluind in rolul titular al operei lui Donizetti. In sala, sute de oameni pe care actul al treilea al montarii lui Serban i-a tulburat intr-un fel greu spre imposibil de asezat in cuvinte. Desi spectacolul curge rotund si captiveaza si inainte de pauza, ce se intampla in partea sa finala e din alta liga. » restul articolului

Iubirea de pivnita si streang

Text publicat in premiera de LiterNet

Iubire, asadar. Notiunea, sentimentul, ideea. Probabil cel mai uzat concept cu care opereaza omul (post)modern. La concurenta cu fericirea. Uneori, confundandu-se cu ea.

„O interventie”, proaspata premiera de la Act (17 decembrie 2016), bazata pe proaspatul text (publicat in 2014, montat, in premiera absoluta, la Watford, in acelasi an) al proaspatului dramaturg britanic Mike Bartlett (nascut in 1980), e  aparent despre prietenie si implicare social-politica. In fapt, tema esentiala e iubirea. Restul sunt motive secundare. Ce conteaza cu adevarat e felul in care acest sentiment-hit se insinueaza, creste si cotropeste cele doua personaje ale piesei, ajungand sa le arunce in aer obisnuintele, fricile, visele, vietile. » restul articolului

Fiti oamenii cei buni din Seciuan!

Festivalul International de Teatru Interferente 2016
Text publicat in premiera de LiterNet

Cortina ramane pe jumatate ridicata. Sunt 3 ore de la debutul „Omului cel bun din Seciuan”, montarea din 2012 a Teatrului de Comedie din Budapesta, care a incheiat, duminica seara, cea de-a 5-a editie a Festivalului clujean Interferente. Remarcabila actrita Enikő Eszenyi isi rosteste monologul final. Luminile uriasului candelabru din mijlocul tavanului Salii Mari a Teatrului Maghiar de Stat sunt aprinse. Actorii privesc spre sala. Cuvintele sunt pentru spectatori.

Omul cel bun din Seciuan si-a dezvaluit taina: e acelasi cu omul cel rau. Shen Te egal Shui Ta. Varul cel rau a fost inventat de femeia cea buna ca masura de protectie in fata isteriei galopante pe care o declanseaza in jurul sau orice sambure de bunatate. Enikő Eszenyi da la o parte mastile celor doua personaje pe care le-a intruchipat pe scena. Ele n-au existat decat pentru a sluji o idee: binele are nevoie de rau pentru a izbuti pana si cea mai mica victorie. Chiar si asa, chiar si cu carja din tabara adversa, el sfarseste sfartecat intre atatea maini care i se intind. Maini care cersesc, maini care imping, maini care rup. » restul articolului

De unde vine Ada Milea

Festivalul International de Teatru Interferente 2016
Text publicat in premiera de LiterNet

O chitara, o toba, o voce. Un interpret, doi muzicanti. O poveste. Cantata, recitata. O scena imensa, Un scaun si un evantai ca unice elemente de scenografie. Interpretul se numeste sorrikun. Genul de spectacol vine din peninsula coreeana, se numeste pansori si exista de prin secolul 17. De aproape doua decenii e parte din patrimoniul UNESCO. De tot atata timp, un fel de pansori exista si in Romania, datorita Adei Milea. Cu mica mentiune ca Ada canta si la chitara, in timp ce sorrikun presteaza doar la voce, bifand, in plus, miscare scenica.

Jaram Lee e posibil sa fie prima sorrikun care a evoluat in Romania. In 2012, la Interferente. A prezentat atunci „Ukchuk-Ga”, bazat pe „Mutter Courage” a lui Bertolt Brecht. A revenit, la urmatoarea editie, in 2014, cu „Sacheon-Ga”. In seara de 3 decembrie 2016, a bifat tripla cu „Stranger’s song”, spectacol pornind de la proza „Drum bun, domnule presedinte”, publicata de Gabriel Garcia Marquez in 1992, in volumul „Douasprezece povestiri calatoare”. » restul articolului

Operele complete ale lui NV GGL

Festivalul International de Teatru Interferente 2016
Text publicat in premiera de LiterNet

Spre deosebire de Operele complete ale lui WLM ŞXPR, joaca parodica cu intreaga dramaturgie a superstarului de la Stratford prestata in 1987 de cei trei americani inventivi responsabili si pentru trupa teatrala itineranta Reduced Shakespeare Company, OOOO – Visul lui Gogol e lucru semnificativ mai serios. Creatorii Sfumato Theatre Laboratory din Sofia (an de nastere: 1989!), Margarita Mladenova si Ivan Dobchev, au pornit de la 4 din operele uluitor-de-avangaristului rus (povestirile Nevsky Prospect, Ivan Fiodorovici Şponka si matusa sa si Insemnarile unui nebun, plus piesa Casatoria), au dat la o parte buna parte din text, pastrand totusi halci semnificative, si au creat, in 2009, un spectacol ce incearca sa aduca la lumina unele dintre esentele tari gogoliene care au traversat cei peste 150 de ani trecuti de la moartea sa. » restul articolului

His own, personal, Jesus

Festivalul International de Teatru Interferente 2016
Text publicat in premiera de LiterNet

Sunt aproape doua milenii si jumatate de cand Eschil, urmat, la putina vreme, de Sofocle si Euripide, a scris si fixat in memoria umanitatii mitul Electrei, al fratelui sau, Oreste, al mamei ucigase de sot, regina Clitemnestra, al amantului si complice-ului acesteia, Egist si al razbunarii celor doi frati. Prin omorarea criminalilor, Electra si Oreste onoreaza amintirea tatalui-rege, Agamemnon, si reinstaureaza ordinea lumii, tulburata de regicid.

Istoria aceasta ultra-faimoasa, pe ale carei esente si ecouri se bazeaza buna parte din dramaturgia universala (inclusiv best-of-ul suprem, Hamlet), e narata de personajele Eschil si sotia lui Eschil in cateva zeci de secunde, in chiar prima scena a spectacolului „Electra”, montat de Andriy Zholdak la Teatru National din Macedonia in urma cu doi ani si prezentat la Cluj, in cadrul Interferente 2016. Apoi, cei doi, locuind intr-o rulota-container de gasit in filmele independente americane, sunt ucisi cu focuri de revolver, pe ritmuri asurzitoare de punk-rock, ce fac sa vibreze podeaua uriasei sali a Teatrului Maghiar de Stat. » restul articolului

Venirea

Festivalul International de Teatru Interferente 2016
Text publicat in premiera de LiterNet

„In adancuri”. Marele text din 1902 al lui Marxim Gorki, consacrat in spatiul romanesc sub numele „Azilul de noapte”. Cluj, Teatrul Maghiar de Stat, ultima seara de noiembrie 2016, festivalul Interferente. Scena salii Mari, sase randuri lungi de scaune pe gradena care gazduieste publicul.

„In adancuri”, premiera de acum doua luni, in regia lui Yuri Kordonsky. Si in scenografia lui Dragos Buhagiar. O imensa constructie din lemn. Barne. Orizontale, diagonale, verticale. Burta unui vapor. O noua arca. Alaturi, o soba, prelungindu-se in inaltul scenei cu un cos ce fumega alb. Decor.

Zsolt Bogdán e Luka. Un pelerin. Un calugar carand o cruce. Un om care incearca sa aduca la viata mila, compasiunea, bunatatea. Poate chiar mai mult de atat. Poate ca e chiar bunatatea reintrupata. Incercand, iarasi, exercitiul mantuirii. Pornind de jos. Din adancuri. » restul articolului

Cai furate

Text publicat in premiera de LiterNet

Alcool, mizerie, frig, moarte, minciuna, injuraturi, sex, fier vechi, santaj, resou, furt, saracie, dureri fantoma. Periferia Moscovei. Sau a Sankt-Petersburgului. Sau a oricarui mare oras din est. Sau din vest. Capatul lumii. Dincolo de el.

Tramvaie. Cai ferate. Cai furate. A trai pentru a fura. Reciproca. Suteala de fier vechi ca metoda de a procura vodca de toate zilele pentru betivul de serviciu (huo!) si painea de acelasi scop pentru o mama oarba (ups! ce ne facem cu huo?). Ciordeala de zile, de ore, de clipe ca metoda de a procura iluzia de toate zilele ca moartea inca n-a lovit. Ca viitorul n-a trecut. Ca trecutul n-a inghitit totul. Ca tramvaiul n-a izbit. » restul articolului

Tot plecandu-l pe Godot

Text publicat in premiera de LiterNet

Ea. El. Oameni. Actori. Catrinel si Andi. Minciuna. Mai ales.
Ea. El. Constiinte. Dansatori. Andrea si Stefan. Adevar. Mereu.

*

In „Carousel”, Liliom moare si ajunge in Purgatoriu. Primeste intrebari in legatura cu lovirea Iuliei. Raspunde. Da sa place. „Sigur asta e adevarul?”. Se aude o inregistrare. Gandurile lui Liliom. Bratele loveau, inima iubea. MP3-ul din „Carousel”, dansatorii din „Iarna”. » restul articolului