Category Archives: Xtra

Anul care a fost

Text publicat in premiera de LiterNet

La fiecare mijloc de decembrie, Razvan ii roaga pe prietenii LiterNet sa incerce o retrospectiva a celor mai recente 12 luni. Sunt, de obicei, un soldat cuminte si incerc o trecere in revista cat mai exhaustiv-comprehensibil-onesta a intamplarilor teatral-cinematografice de peste an. Pentru 2016, risc o exceptie.

A fost un an complicat, sinuos, cand foarte inalt, cand periculos de underground, un an pe care aleg sa-l antologhez altfel. In loc de o enumerare cu aere de obiectivitate, va propun un sir de clipe, de fragmente, de cioburi. Umbrele cu care plec intr-un 2017 pe care il visez asezat pe coordonate putin schimbate. » restul articolului

Cat conteaza, de fapt, televiziunile de stiri la vot?

„La nivelul întregii țări, interviul Mihai Gâdea – Dacian Cioloș a fost urmărit de aproape 700.000 de români în fiecare minut, cifra mult peste media stației. În luna noiembrie, în Prime-Time, media Antena 3 era de puțin peste 400.000 de români.”
Sursa

In octombrie 2016, toate cele 5 canale de stiri au avut, insumat, o medie nationala in prime-time de 976.000 de telespectatori. Rotunjind, 1 milion.
Sursa

In noiembrie, luna primelor 20 de zile de campanie electorala, cifra audientelor insumate, in prime time, la nivel national, creste la 1.042.000 telespectori. Rotunjind, din nou, 1.1 milioane.
Sursa » restul articolului

Intrebari pentru noi, cei care votam cum trebuie

Ceva imi spune ca multimile formate din cetateni romani care l-au votat pe Iliescu in turul 2 in 2000, pe Basescu in 2004 si 2009, pe Johannis in 2014, care l-ar vrea premier pe Ciolos dupa alegerile din 2016, care ar fi votat-o pe Hillary acum doua zile si ar fi votat anti-Brexit acum 5 luni sunt, in proportie covarsitoare, identice. Ma includ in fiecare dintre ele. Tuturor acestor oameni le/imi adresez urmatoarele intrebari:

1.Suntem siguri ca intelegem ca o competitie electorala poate fi si pierduta?

2. Suntem siguri ca stim sa primim o infrangere, chiar daca, rational vorbind, ne ingrozesc potentialele consecinte ale acelei infrangeri? Dar o victorie? » restul articolului

Cum se inmatriculeaza o masina noua

Cum se inmatriculeaza o masina noua in Bucuresti
Studiu de caz al unei batai de joc marca DRPCIV

Text preluat, partial, de HotNews

UPDATE: O lista de posibile solutii pentru rezolvarea situatiei, la finalul textului

Pe relativ proaspata cladire de pe Soseaua Pipera 49 (net-ul vestea deschiderea ei candva prin 2008), drumul care uneste Bucurestiul de cartierul Pipera al orasului Voluntari, troneaza 6 litere: DRPCIV. Adicatela, Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare » restul articolului

Cine ne omoara copiii?

Din pacate, breaking news-ul e teribil:

„Accident grav pe DN 1: Un autocar care transporta copii s-a rasturnat intre Brasov si Fagaras. Un copil si 3 adulti au murit. / 22 de copii raniti, dintre care 16 in stare grava”

Cine sa fie de vina? Soferul? Ministrii transporturilor? Ponta? Basescu? Johannis? Rusia? America? Poate fiecare are particica lui de vina. Dar sa continuam cu stirea HotNews:

Ora 13:39: Din primele informatii, autocarul ar fi avut prevazute doar 21 de locuri, insa transporta aproape 30 de persoane, iar accidentul s-ar fi produs din cauza neadaptarii vitezei intr-o curba. (Digi 24)”

Dam timpul inapoi. Acum fix o saptamana, Dan Tapalaga istorisea, pe contul lui de Facebook, urmatoarea intamplare: » restul articolului

Un veac de demonstrabilitate

Articolul stiintific din revista americana Physical Review Letters care prezinta confirmarea experimentala a undelor gravitationale poate fi gasit aici. Merita sa-l parcugeti, mai ales in partea sa finala. Veti descoperi acolo lista de autori.

In mod normal, un articol stiintific e scris 3, 5, 10, hai 20 de oameni, reprezentand 1, 3, hai 10 institutii. Ordinea e data de contributia fiecaruia la obtinerea rezultatelor care au condus la scrierea lucrarii.

In acest caz, vorbim de 1023 de autori, ordonati alfabetic, reprezentand 133 de institutii. Oameni care lucreaza in institute de cercetare sau universitati in Statele Unite, Ungaria, Italia, Coreea de Sud, Polonia (4!), Marea Britanie, Australia, Rusia, Brazilia, Franta, India, Taiwan, China, etc., au lucrat, de-a lungul anilor, la confirmarea experimentala a calculelor teoretice prestate un domn pe nume Albert Einstein si publicate acum 100 de ani! Emotionant e si faptul ca trei dintre autori nu mai sunt printre noi la momentul publicarii articolului.

Poate ca acest pas inainte al omenirii, acest triumf al inteligentei, muncii, solidaritatii de dincolo de nationalitate, de ideologie, de timp merita respectul si admiratia noastra. Pana la urma, nenorocita asta de rasa de umana, infecta asta de globalizare si dubiosul asta de Internet mai produc si astfel de rezultate :).

Pentru final, iata, mai jos, prima faza a articolului publicat pe 11 februarie 2016: » restul articolului

Cine scrie despre teatru si film

Intr-o lume intesata de confuzii, care are in egala masura nevoie de claritate si de transparenta, incerc un mic exercitiu de (auto)-limpezire.

Numesc critic teatral un om care a absolvit Facultatea de Teatrologie, program de licenta si/sau master, din cadrul UNATC sau oricare alta dintre facultatile similare din tara sau aiurea. Numesc critic de film un om care a absolvit Facultatea de Comunicare Audiovizuala, program de licenta si/sau master,din cadrul UNATC sau oricare alta dintre facultatile similare din tara sau aiurea. O cronica de teatru este scrisa de un critic de teatru, dupa cum o cronica de film e scrisa de un critic de film. Aceste specii jurnalistice au regulile si cutumele lor, se bazeaza pe cunostintele dobandite in anii de studii, pe metodele de observatie si de scriere deprinse tot atunci. Cronicile sunt intreprinderi in general vaste, care privesc un film sau un spectacol din multiple unghiuri, incercand, cu un ochi sobru, impartial si competent, sa ofere realizatorilor piesei / filmului si publicului o analiza a operei artistice in chestiune. Criticul este, asadar, un profesionist legitimat prin studiile prestate si prestarea constanta a meseriei  sale.

In spatiul public, in ceea ce putem numi presa in sens larg sau mass-media sau oricare alta formulare similara, exista si o alta categorie de oameni care scriu despre teatru si film, fara a avea studiile mentionate mai sus. » restul articolului

Best of 2015 – An bogat, an sarac

Text provocat si publicat in premiera de LiterNet

Bogatia
„Ne scuzati, n-am repetat inca aplauzele!”. Cu aceste cuvinte (ars poetica a artistului pus pe catarat peretii perfectiunii), Andrei Serban a incheiat, in iulie, una dintre repetitiile cu public ale „Car(o)usel”-ului, spectacolul a carui premiera din octombrie avea sa genereze un val de entuziasm inca mai inalt decat fratele sau artistic, „Omul cel bun din Seciuan”. Lucrat, in mare, in jurul acelorasi cuvinte-cheie ca si Seciuanul (expresionism germanic, musical, Vlad Ivanov, Alexandra Fasola & Ana Ularu, Catalin Babliuc, Raul Kusak, Andrei Serban & Daniela Dima), Car(o)usel-ul preschimba, totusi, austeritatea coroziva, cvasi-industriala a scenei din Gradina Icoanei (Iuliana Valsan) in intimitatea pufoasa, amplu colorata a foaierului, stalurilor si scandurii de la Izvor (Octavian Neculai). Caldura calofila a spatiului sustine miscarea accentului de pe personajul-colectiv ce izbeste retina si timpanul la Brecht pe balansul strict individual intre bine si rau, viata si moarte, lupta si renuntare, fierbinte si rece, adevar si minciuna, „a fi” si „de ce a fi” a Liliom-ului lui Fritz Lang. Daca 2014 a fost anului rastignirii lui Shen Te, femeia careia desfigurata umanitate si autistii zei nu-i pot ierta incapatanarea de a lupta cu orice mijloace de partea binelui, 2015 e anul renuntarii la sine a lui Liliom in miezul aceleiasi omeniri si sub orbirea acelorasi deitati. In epoca democratizarii exercitiului fizic, omul post-modern al lui Andrei Serban practica fuga: de bine, de sine, de mine, de tine.

Omul e inscenat in tuse inca mai intunecate in » restul articolului