Text publicat in premiera de LiterNet
O poveste de dragoste intre un rom gras si un roman slab, intamplata si turnata in Ferentari. Cum suna asta in Romania anului 2018? Probabil ca raspunsul variaza in functie de locul / apartamentul / blocul / cartierul / orasul / satul / regiunea unde adresezi intrebarea.
Ce conteaza e ca ea, povestea, arata misto pe ecranul pe care a asezat-o Ivana Mladenovic in debutul sau in lung-metraj de fictiune, “Soldatii. Poveste din Ferentari”. Filmul porneste de la romanul omonim al lui Adrian Schiop (Polirom, 2013) si se bazeaza pe scenariul co-scris de romancier si de regizoare. Schiop bifeaza tripla calitate, interpretand si rolul doctorandului in manele care are nevoie de calauza Alberto (Vasile Pavel – Digudai) pentru a se orienta in spatiul primejdios-haotic al celui mai rau famat cartier bucurestean.
Relatia care se dezvolta intre cele doua personaje, interpretate de cei doi actori ne-profesionisti, e calda, haioasa, confuza, bipolara, emotionanta, capabila sa nasca empatie, zambet, aplauze. In ciuda unor stangacii gestuale asumate, interactiunea dintre cei doi barbati e partea cea mai buna a filmului, avand capacitatea sa darame ziduri masive de prejudecati si prostie.
*
In ce timp ce interpretarea lui Digudai a fost vast si just celebrata, cea a lui Schiop a fost trecuta sub tacere. Inclusiv Schiop pare jenat de ipostaza de actor. Si totusi, felul sau de a fraza, de a privi, de a gesticula slujesc excelent alura nehotarat-imprevizibil-instinctuala a personajului. Digudai fura ochiul, Schiop se fixeaza in memorie.
*
Duritatea peisajului din Ferentari apasa. Urmarind traseul personajelor, camera fotografiaza o lume a carei pauperitate (atat de apropiata in timp si spatiu) infioara. Din pacate, Ivana Mladenovic supraliciteaza, introducand mai multe pasaje, de influenta vag felliniana, in care lasa deoparte de firul narativ fictional si plonjeaza in plin documentar.
Secventele (nunta, caruta la bloc, interventia serviciilor sociale), puternice si memorabile, nu se lipesc insa defel pe scheletul general. Niste scurt-metraje documentare ratacite intr-un lung-metraj de fictiune care nu avea nevoie de ele.
*
In viata localnicului Alberto, exista mafiotul Borcan. Puternic, infricosator, atoate-stiutor. Si totusi, nu atat de stiutor, incat sa afle o prapadita de adresa de bloc unde fostul sau servitor se refugiaza zile si nopti in sir. Neplauzibila ipoteza.
Tot la capitolul nereusite sunt de trecut si personajele secundare (cu exceptia star-manelistului Dan Bursuc si a “politistului” Sorin Cocis). Schematice si/sau sterse, au singurul merit de a intra si iesi rapid din peisaj.
*
Non-recursul la violenta si focalizarea pe cuplul protagonist salveaza intregul. Filmul merita vazut mai ales pentru ca trateaza un subiect mustind de posibile motive de scandal si polemica cu o naturalete si simplitate dezarmante. Nimic ostentativ, nimic spectaculos in povestea de dragoste a doi oameni vizitati de visele, de lasitatile, de geloziile, de nehotararile, de contradictiile, de luptele pentru atentie si pentru putere de care sunt vizitati mai toti indragostitii vremurilor si oraselor noastre.
Ivana Mladenovic ofera unui subiect cersind hiperbola imensul privilegiu al normalitatii. Ca un fel de ecou dintr-un viitor in care ne vom fi lecuit, macar pe taramul eroticului, de bolile ingustimii de minte si de inima.
“Soldatii. Poveste din Ferentari”
Romania & Serbia & Belgia 2017
Regie: Ivana Mladenovic
Scenariu: Ivana Mladenovic & Adrian Schiop
Imagine: Luchian Ciobanu
Actori: Vasile Pavel – Digudai, Adrian Schiop,
Dan Bursuc, Cezar Grumazescu, Sorin Cocis,
Kana Hashimoto, Nicolae Marin
