“Incepuse sa-mi placa New Yorkul, sentimentul de risc, de aventura pe care-l trezeau strazile lui noaptea si impresiile placute pe care le lasa ochiului, mereu atras intr-o parte si intr-alta, freamatul neintrerupt al siluetelor de barbati, de femei, de automobile, alunecandu-ti prin fata.
Imi placea sa ma plimb alene pe Fifth Avenue, sa-mi aleg din multime femei romantice, sa-mi inchipui ca in clipa urmatoare aveam sa intru in viata lor si ca nimeni n-avea sa afle vreodata sau sa ma dezaprobe pentru asta.
Uneori, le urmaream in gand spre apartamentele lor, la coltul vreunei strazi retrase, iar ele se intoarceau si-mi suradeau inainte de a se pierde in intunericul cald al blocurilor.
In semiobscuritatea fermecata a coridoarelor metroului, simteam cateodata o singuratate obsedanta si o simteam tremurand si in altii, in functionarii tineri, saraci, care intarziau in fata vitrinelor, asteptand sa vina ora cinei singuratice – oameni tineri, umbland fara rost pe strazile intunecate, risipindu-si cele mai pretioase clipe ale noptii, ale vietii.”
By
F. Scott Fitzgerald
Traducere: Mircea Ivanescu
in
“Marele Gatsby” – Humanitas – 2013