Din tutun se intrupeaza speranta

festCO 2014
Text aparut initial pe LiterNet

La Gala Premiilor UNITER 2014, Premiul pentru Cel Mai Bun Actor in Rol Principal a fost castigat de Cornel Raileanu pentru rolul Personajul din spectacolul “Ce nemaipomenita aiureala” de Eugen Ionesco, montat de Silviu Purcarete la Teatrul National din Cluj. La Festivalul Comediei Romanesti festCO 2014, Marele Premiu al Juriului a fost oferit spectacolului “Ce nemaipomenita aiureala”. Acesta e palmaresul cu care se lauda piesa clujeana care si-a avut premiera in octombrie anul trecut si care a vizitat Bucurestiul acum o saptamana, cu ocazia festCO 2014.

Fiecare reprezentatia bucuresteana a unui spectacol de Purcarete montat in provincie are parte de un prolog fastuos. In foaier si in sala, ochiul curios descopera cu mare bucurie chipuri legendare. Spre pilda, in sala Operei ce se pregatea sa priveasca si apoi sa ovationeze ionescianul mai sus-amintit au luat loc, printre altii, Lucian Pintilie, Andrei Serban si Marie-France Ionesco! De altfel, piesele lui Purcarete sunt, probabil, singurele ocazii de a-l vedea in carne si oase pe creatorul “Balantei” si al “Revizorului”.

Si cortina s-a ridicat. Si a urmat un Purcarete de referinta, unul dintre cele mai bune spectacole ale sale din ultimul deceniu. In jurul chipului candid al Personajului azvarlit in miezul unor evenimente cand banal-isterice, cand grandios-burlesti, Purcarete construieste o tesatura halucinanta de fetze, voci, trupuri, sunete, imagini, metafora deplina a harababurii ce domneste deopotriva asupra lumii domestice de pe scara unui bloc si asupra lumii in revolta de pe strazile unui mare oras.

Duo-ul Ionesco – Purcarete ne ofera un prim act in balamucul ce cuprinde apartamentul proaspat cumparat de un Personaj prea slab pentru a se impotrivi desantului vecinilor barbari, un al doilea in care Personajul mananca si bea netulburat de rivulutia ce arunca in aer strada, trecatorii, bistroul si un al treilea in care patul amorului dintre Personaj si Chelnerita vireaza dulce inspre moarte.

Nu e nimic de inteles din personalitatea schizoida a vecinei cu catel si pofte nesatisfacute ori a vecinului rus cu picior amputat si discurs OTV-ist, nu e nimic de sperat din pseudo-revolutiile inecate in sange, alcool si rock ce destrama ipocrizia vechiului pentru a instaura anarhia noului. Nu e nimic de pastrat din amintirile si reperele tineretii, nici macar numele marilor iubiri, nu e nimic de opus curgerii nisipoase a timpului dinspre nicaieri catre niciunde. Se dezmembreaza, pe rand, societatea, lumea, omul, viata, timpul. In agonie, totul isi pierde sensul (daca l-a avut candva!) si apoi nu mai ramane nimic.

Acelasi personaj jucat de mai multi actori ce fie repeta aceleasi replici, fie isi fura unul altul replicile, fie unul mimeaza, pentru ca celelalt sa rosteasca. Aceiasi (excelenti!) actori interpretand multiple personaje, de fapt, mai multe fragmente de personaje. Aceeasi amintire jucata de mai multe manechine (sunt cateva zeci pe scena!). Pe masura ce timpul distruge, manechinele si actorii se confunda. Un politist insurubeaza capul unui manechin descompus de luptele de strada, ii face masaj cardiac cateva zeci de secunde, renunta, ii desurubeaza capul si ii proclama decesul.

Cioburi de frumusete sonora: muzichiile clasice alese de Vasile Sirli (cu precadere in actul secund), pasii pe podeaua scenei ai Personajului ramas, in fine, singur in actul prim. O unica insula de speranta: fumul tigarilor lasate sa arda de Purcarete intre buzele lui Cornel Raileanu. Fumul ajunge sa inece plamanii mai debili ai spectatorilor. Fumul se catara pe spinarea aerului si desface paranteze in curgerea de niciunde inspre nicaieri. Cand izbucnesc aplauzele, izul de tutun e singura dovada a existentei vietii. Pe scena si pe pamant.

“Ce nemaipomenita aiureala”
de Eugen Ionesco
Traducere: Vlad Russo & Vlad Zografi
Regie: Silviu Purcarete
Scenografie: Dragos Buhagiar
Muzica: Vasile Sirli
Actori: Cornel Raileanu,
Irina Wintze, Anca Hanu, Romina Merei, Patricia Brad, Ramona Atanasoaie
Cristian Grosu, Ionuţ Caras, Catalin Herlo, Silvius Iorga, Matei Rotaru, Cristian Rigman