“Uita-te la mine! Uita-te in ochii mei! Uita-te!! Priveste bine!! Chiar crezi ca eu as putea face asa ceva?”.
Suntem in miezul unui film (“Jagten / Vanatoarea” al danezului Thomas Vintenberg) si in mijlocul apocalipsei personale pe care o traverseaza personajul Lucas (Mads Mikkelsen, premiul de interpretare la Cannes 2012), educator de gradinita, acuzat de pedofilie.
Contrar asteptarilor si bunului sau renume, Vintenberg scrie si filmeaza povestea cu o pofta nestapanita de a face arhi-evident fiorul dement ce poate cuprinde o comunitate aparent blajina si toleranta atunci cand una dintre mantrele post-modernismului (cetateni din toate tarile, fiti vigilenti si luptati impotriva pedofililor/teroristilor/fumatorilor/imperialistilor!) incepe sa fie soptita, scandata timid, apoi urlata de-a dreptul. Tusele lui Vinterberg sunt atat de groase, incat demascarea irationalitatii ideologizate ce ajunge sa guverneze mica asezare umana din relaxat-indestulata Danemarca rurala a secolului 21 tinde ea insasi spre irationalitate ideologizata. Din aceasta lupta intre anti si anti-anti, e posibil sa castige ceva invataminte spectatorii ce au tendinta sa cada prea degraba prada rozelor antiteze de tipul copil inocent versus matur vinovat de profesie, dar e sigur ca pierde cinema-ul.
Din fericire, in “Jagten” exista scena descrisa mai sus. Scena in care, un om care tocmai pierduse aproape totul in urma unei batalii profund inegale (un adevar individual, marunt, banal, elementar, deci, de neglijat, contra uriasului imaginar de hoarda ce prinde a insufleti sute de minti fugind mancand pamantul de realitate, pentru a se inchina zeului iluzie colectiva) face un gest disperat, dar atat simplu: se duce catre principalul sau acuzator, fostul sau cel mai bun prieten, si il implora sa-si deschida ochii si sa vada.
E clipa cand individul se desprinde de gloata, ratiunea personala se smulge din bratele isteriei colective si apropierea dintre doi oameni genereaza adevar si emotie, crucifix ce se infige in pieptul strigoului nascut de frica, ideologie si refuz al realitatii. E, in plus, momentul unui subtil omagiu pentru genul de interactiune umana lipsita de masti, gen care apare atat de rar nu doar in relatiile dintre membrii unei comunitati construite mai degraba pe baza de politete decat de emotie, dar si in relatiile de prietenie ce au obisnuinta de a merge dincolo de conventiile societatii, dar, totusi, dincoace de adevarurile intime ale fiecarei fiinte umane. In preajma marilor catastrofe, invatam sa ne oferim si sa ne privim.
“Jagten / Vanatoarea”
Danemarca 2012
Regi:Thomas Vintenberg
Scenariu: Thomas Vintenberg, Tobias Lindholm
Imagine: Charlotte Bruus Christensen
Actori: Mads Mikkelsen, Thomas Bo Larsen, Annika Wedderkopp