in Ecrane

GB

DaKINO 2014

Articol aparut initial pe LiterNet

Ralph Fiennes (receptioner la mai mult de 4 ace, la mai mult de 4 dame, trecute bine de a 4-a varsta, in ceea ce era candva, undeva, un hotel), F. Murray Abraham (la peruca si mansarda), Mathieu Amalric (noir), Adrien Brody (acum, de partea celor care fugareau Pianistul atunci), William Dafoe (darker than noir), Jeff Goldblum (6fingers), Harvey Keitel (pe muschi si sunci alunecand tatuajul), Jude Law (same old impecable chap), Bill Murray (favoritul favoritilor), Edward Norton (de la SS-ul nazist la ZZ-ul Andersonian), Lea Seydoux (blue-haired girl din Adele), Tilda Swindon (imprumutandu-si chipul unui machiaj fabulos), Tom Wilkinson (Jude Law la batranete, incoltit de amintiri si de nepoti), Jason Schwartzman (noul  Ralph Fiennes), Owen Wilson (Ralph Fiennes de mijloc, intre adevaratul si noul),

Film istoric, comedie burlesca, parodie, Tarantino, animatie, film de actiune, film noir, Pantera Roz (versiunea Sellers), distopie, comedie de moravuri, James Bond, film de epoca, comedie romantica, personaje in stil Purcarete, film de aventuri, policier, bildungs-cinema, film de dragoste, Stan, Bran, Rahan,

Pe scrierile lui Stefan Zweig (nascut la Viena, sinucis in Brazilia, a scris candva „Orele astrale ale omenirii”) si Wes Anderson

In regia lui Wes Anderson (Marele Premiu al Juriului la Berlinala 2014)

The Grand Hotel Budapest, filmul care a deschis DaKINO 2014 într-un CinemaPRO sufocat de oameni și de râs, e un roller-coaster ce își îmbarcă spectatorii într-o călătorie de mare viteză, extremă imaginație și copleșitoare vitalitate prin genurile cinematografiei, istoria politică și socială a Europei, oarece burguri cu iz medieval, moravuri felurite, tipologii umane, tipuri de vorbire, tipuri de gândire, tipuri de devenire. Lucrat la milimetru, înțesat de poante de fundal, profil, avanscenă, de contrafaceri grosolane și falsificări subtile (tabloul, „Boy with apple”, ei bine, da, tabloul după ce se aleargă, se împușca, se schingiuie, se omoară, e o cât se poate de contemporană creație a britanicului Michael Taylor, pe care Anderson l-a rugat să presteze în chip cât mai convingător ceva în stil renascentist), filmul lui Anderson e mai incandescent decât becurile de pe vremea energetically-incorrect.

La ore bune după proiecție, pe când amețeala parcului de distracții andersonian își slăbea intensitatea, m-am trezit vizitat de un gând. Ce-ar fi dacă, în dosul inițialelor marelui hotel (GB) și a englezei ex-cep-țio-na-le pe care o manevrează personajul central (Fiennes), s-ar ascunde nu atât povestea unei bucăți de Europa pe care am putea ghici delimitată de Germania – Cehia – Polonia – Austria (de la Zweig citire), cât descresterea celui care a fost cândva Imperiul cel mare, inima civilizației occidentale, locul din care a plecat modelul de societate în al cărui post-modernitate trăim acum. Ce-ar fi dacă (de la Anderson citire), The Grand Hotel Budapest ar fi, de fapt, un omagiu isteț, discret și gâlgâind de umor pentru cea care a fost cândva the one and only Great Britain?

The Grand Hotel Budapest
SUA-Germania 2014
Regie: Wes AndersonScenariu: Stefan Zweig, Wes Anderson, Hugo Guinness
Imagine: Robert D. Yeoman
Actori: Ralph Fiennes, F. Murray Abraham, Mathieu Amalric, Adrien Brody, William Dafoe,
Jeff Goldblum, Harvey Keitel, Jude Law, Bill Murray, Edward Norton, Lea Seydoux, Tilda Swindon, Tom Wilkinson, Jason Schwartzman, Owen Wilson

Write a Comment

Comment