in Frilensăr, Green Hours

Iasiul are semnal 9G

Bucharest Fringe – Maratonul Teatrulu Independent 2014
Articol publicat, intr-o prima varianta, de LiterNet

Mălăieş în călcăieş. Mai stie cineva ce inseamna asta? De la ce vine? Dar povestea caprei si a celor trei iezi? O mai citeste cineva? Desigur, a citi povesti copiilor e un obicei pe care les nouveaux parents l-au instituit in vietile pre-scolarilor de azi mai abitir decat au facut-o propriii lor parinti pe timpul copilariei de acum 20-30 de ani, dar oare, la capatul unei zile corporatist-agitate, cati dintre ei mai parcurg textul altfel decat motaind pe suprafata sa? Sau dintre patriotii de serviciu, care isi sparg piepturile urland de dragul tarisoarei, cati mai viziteaza vreun volum de alde Creanga sau Ispirescu? Inca mai interesant, din luptatorii anti-globalizare si pro-specific national, bifeaza cineva, cand si cand, basme, cantece vechi, deochiuri, descantece? Daca tot e la moda sa fim mandri ca suntem romani, avem si oarece argumente?

Nu stiu sa spun daca cei 7 actori ieseni care joaca si regizeaza „Mălăieş în călcăieş (Tristory I)”, spectacol dupa Ion Creanga produs de Frilensăr, sunt parinti, patrioti, stangisti sau mandri. Pot insa sa spun ca stiu sa citeasca un text („Capra cu trei iezi”), sa il priveasca cu ochi vii, sa se joace cu el, sa ii gaseasca sensuri destepte si rubedenii cu totul neasteptate (cine ar fi zis ca familiile Capra si Wolf au sange de Capulet si Montague?), sa il aduca in citadinul secolului 21 fara sa-i strice aroma de rural atemporal, sa recupereze cuvinte vechi asezandu-le, in chip firesc, langa vorbe noi, sa intercaleze muzici noi, subcarpatice, printre colinde si uraturi stravechi, sa faca muulte altele asemenea, ca semn de pretuire si bucurie pentru ceea ce au si am mostenit si se cuvine sa trimitem, proaspat, mai departe.

Nu e umbra de hipstereala in „Mălăieş în călcăieş”, dupa cum nu e timp mort sau plictisit sau inutil. Se rade, canta, rosteste si danseaza la foc automat. Singurul potential regret pe care il are un spectator molipsit cu siguranta de entuziasmul tineresc al intamplarii e durata prea scurta a spectacolului. E rost de mai mare amplitudine temporala pentru, de pilda, partea parastasului criminal din final.

Teatrul National din Bucuresti incearca sa aduca la lumina productiile selectate in proiectul 9G, destinat noii generatii de creatori de teatru. Dupa ce am privit cele 3 spectacole scoase pana acum la lumina („Copii de aruncat”, „ActOrchestra”, „DISTOPIE. Shakespeare. REMIX”), pot spune cu mana pe taste ca primul oras romanesc cu semnal 9G e Iasiul. In format Frilensăr.

Frilensăr & Teatrul Luni de la Green Hours
„Mălăieş în călcăieş (Tristory I)”
Adaptare dupa „Capra cu trei iezi” de Ion Creanga
Adaptare & Regie & Scenografie: Daniel Chirila
Coregrafie: Beatrice Volbea
Muzici & Lumini & Actorie:
Versiune 2014: Ada Lupu, Loredana Cosovanu, Ioana Corban,
George Cocos, Daniel Chirila, Tiberiu Enache, Alex Iurascu
Versiune 2016: Loredana Cosovanu, Alina Mindru, Claudia Chiras,
Ovidiu Cosovanu, Dumitru Georgescu, Daniel Chirila, Tiberiu Enache

malaies

Write a Comment

Comment

Webmentions

  • Asteptandu-l pe Moldot | Daily Acting

    […] de abrupt inceputul „Mioritza (Tristory III)” , partea finala a trilogiei incepute cu „Mălăieş în călcăieş (Tristory I)”, in 2014, pe vremea cand Frilensar era o companie independenta ce presta in Iasi si continuate cu […]

  • Fata babei (e) si fata niponului | Daily Acting

    […] fost, mai intai, in 2014, „Mălăieş în călcăieş (Tristory I)”, adaptare dupa „Capra cu trei iezi”. Este, din ianuarie 2016, […]