Festivalul International al Scolilor de Teatru 2019
Text publicat in premiera de LiterNet
Preambul
Adunand cifrele de scolarizare, cu si fara taxa, la studii de actorie (licenta, in limba romana), criticul de teatru Iulia Popovici obtinea, pentru anul universitar 2019-2020, la nivelul intregii Romanii, numarul de 239!
Oferta vine din partea celor 11 (!!) universitati care ofera astfel de programe. E vorba de UNATC si Hyperion din Bucuresti, Babes-Bolyai din Cluj, George Enescu din Iasi, Lucian Blaga din Sibiu, Univ. de Vest din Timisoara, Univ. de Arte din Tg-Mures, Univ. din Craiova, Ovidius din Constanta, Dunarea de Jos din Galati si Univ. din Pitesti.
Asumand un previzibil procent de 10%-20% de abandon scolar, putem prevedea ca, in vara lui 2022, aproximativ 180-200 de tineri actori vor absolvi facultatea, fiind in cautarea unui loc de munca, fie el pe perioada determinata sau nu.
E mult? E mult prea mult? E ce trebuie? E (im)posibil de evaluat de pe-acum?
*****
Unul dintre cele mai bune spectacole din cadrul Festivalului International al Scolilor de Teatru 2019, desfasurat in Bucuresti la inceput de iulie, a venit de la Tg Mures si s-a numit “Coming of stAge”. Jucat de 5 absolventi ai programului de master pentru arta actorului (promotia 2019), textul lui Peca Stefan, transformat in spectacol de Radu Apostol (regie), Gabi Albu (scenografie) si Cristian Bojan (asistent regie), vorbeste fix despre dilemele pe care cu care se confrunta un tanar actor intr-o lume definita (si) de cifrele din preambul.
Spectacolul este incadrat de (adicatelea, publicul intra si iese din spatiul de joc in timp ce asculta) fragmente audio in care recunoaste mari / faimosi / mari & faimosi actori romani vorbind despre meserie, despre confrati, despre public. Marin Moraru, Gheorghe Dinica, Serban Pavlu, Victor Rebengiuc, Ion Besoiu si multi altiii produc o serie de citate ce fie ridica meseria de actor, pe baza de metafore si amintiri roz, la altitudini irespirabil de inalte, fie o coboara, din pricini picant-financiar-birocratice, la un niveluri onorante. Prea putine dintre pasajele decupate pare ca sunt relevante pentru un tanar de 22-23 de ani pe a carui potentiala carte de munca scrie actor.
In spatiul dintre coperte, publicul, instalat pe scena, printre elementele de decor alese de Gabi Albu, e martor la ultima repetitie a spectacolului de absolvire a 5 masteranzi de la o universitatea transilvana. Jucand 5 personaje-studenti-viitori-actori care le imprumuta prenumele, varsta si optiunea academica, Carmen Ghiurco, Loredana Druhora, Edina Soós, Andreea Drăgan si Dragoș Florea isi joaca, in buna masura, propriile biografii.
In acelasi timp, cei 5 isi interpreteaza personajele din spectacolul (de absolvire) din cadrul spectacolului (de absolvire). Peca Stefan imagineaza, in buna traditie a teatrului american de secol 20, mai multi cetateni americani, plasati la periferia sociala, cu destine marcate de traume puternice, haituiti de amenintari majore, siliti la compromisuri dintre cele mai dure.
Lipsiti de aportul unui personaj-regizor/profesor (repetitia e mai degraba clandestina), Carmen, Loredana, Edina, Andreea si Dragos se pregatesc, de fapt, de sectiunea post-universitara a vietii de student, in care nimeni nu le va oferi nici o indicatie, nici un sfat, nici un sprijin. Cand pasul urmator iminentului examen e un salt in gol, cam la ce credeti ca le sta gandul celor 5 studenti targ-mureseni (sau clujeni, sau bucuresteni, sau galateni, sau etc.): la personajele stil-when-tarantino-meets-tennessee sau la cele care le seamana pana la identificare, care intrerup repetitia-din-spectacol pentru reprosuri nascute din deruta, nesiguranta, suspiciune?
“Ce va urma dupa bifarea diplomei de master? E adevarat ca unul dintre colegi s-a angajat la National? O sa fac vreodata actorie adevarata? Am facut 5 ani de scoala de arte ca sa lucrez la Wizz o viata?”
Angoasele de mai sus sunt inspirat spatiate de Peca & Radu Apostol de scurte monoloage in care fiecare dintre cei 5 repeta citate invatate de-a lungul facultatii, menite sa dea sens si scop (inaltator, se intelege) meseriei pe cale de a fi dobandita. Paralelismul, in cheie ironica, cu universul sonor decupat din interviurile monstrilor sacri e mai mult decat evident.
Finalul spectacolului din spectacol ii gaseste pe tinerii actori facand reverente in fata unei sali goale (vezi asezarea publicului pe scena) pentru niste imaginare aplauze. Apoi isi strang parte din recuzita de pe scena si pleaca in culise (de unde nu vor reveni pentru binemeritatele aplauze reale). Intr-un tarziu, spectatorii inteleg ca nimic nu va mai urma si se indreapta, in liniste, spre foaier.
*****
De fapt, “Coming of stAge” e atat de destept scris, de inspirat pus in scena si de talentat-pofticios jucat, incat vorbeste despre cam orice absolvent de facultate din Romania (si nu numai) momentului. O lume in perpetua si radicala schimbare ridica, an dupa an, alte si alte intrebari celor care se afla la intersectia dintre studiile universitare si cariera profesionala.
Exercitiul de sinceritate propus de echipa excelentului spectacol targ-muresean este, in fapt, un pas pe un drum al cunoasterii in a carui traiectorie si ale carui obstacole (mereu schimbatoare) nu e nimeni expert. In ciuda stereotipului la indemana, istoria nu se repeta, iar prezentul si problemele sale sunt intr-o continua miscare.
UA Tg Mures – Master Actorie 2019
Coming of stAge
Text: Peca Ștefan
Regie: Radu Apostol
Scenografie: Gabi Albu
Asistent regie: Cristian Bojan
Actori: Carmen Ghiurco, Loredana Druhora,
Edina Soós, Andreea Drăgan, Dragoș Florea
