Galactoria 2019
Text publicat in premiera de LiterNet
Katalin Thuróczy, unul dintre cei mai importanti dramaturgi contemporani din aceasta parte de lume, a fost prezenta saptamana trecuta la Cluj pentru Galactoria 2019, gala absolventilor Facultatii de Teatru si Televiziune din cadrul Universitatii Babes – Bolyai, eveniment in cadrul a a sustinut un atelier de scriere dramatica. Intinsa pe durata a 12 ore, repartizate de-a lungul a 3 zile, intamplarea s-a numit “Cine esti tu, Electra?”, trimitere la teatrul antic, pe care dramaturgul maghiar l-a adus in vremuri contemporane prin textul “Sandros”, o rescriere in cheie noua a “Troienelor” lui Euripide.
Si cum cea mai buna ilustrare a oricarei teorii este demonstrarea ei experimentala, Galactoria a inclus si o punere in scena a textului “Sandros”, datorata clasei de actorie in limba romana conduse de Ionut Caras & Mara Opriș. Gazduit de studioul György Harag al sediului facultatii de pe strada Mihail Kogalniceanu, spectacolul regizat de Mara Opris i-a adunat, pe scena, pe 7 dintre cei 14 absolventi ai clasei (si pe multi dintre ceilalti in culise sau in public, sustinandu-si in felurite moduri colegii).
Prada aceluiasi spirit efervescent din excelentul “Minuni si cioburi in oglinda”, studentii clujeni si-au dovedit din nou forta de grup, coeziunea si spiritul de echipa, jucand cu o energie debordanta un text greu, apasator, plin de asperitati si capcane. Efervescenta oamenilor Marei Opris si ai lui Ionut Caras pare, insa, capabila sa alimenteze expeditii din cele mai temerare.
In fruntea unei distributii remarcabile, Calița Nantu (Elena) si Giorgiana Coman (Andromaca) exploreaza fara inhibitii cotloanele propriilor personaje, virand cu nonsalanta de la tonul & look-ul provocatoare (spectacol foarte interzis minorilor!) la replica si intonatia mustind de sarcasm, de la susotelile urzind planuri malefice la scurte episoade de abandon pe baze hetero/homo erotice.
Cele doua prezente mefistofelice (Calița Nantu are ceva ce vesteste o noua Ofelia Popii pe scenele romanesti) dau un farmec paradoxal universului concentrationar in care o familie profund disfunctionala traieste agonia unui asediu fara de sfarsit, care seamana distrugere, prabusire si moarte de jur-imprejurul casei ce va avea inutila onoare de a cadea ultima in marele razboi.
Inconjurat de otrava cu care se gratuleaza cei de acelasi sange cu el, copilul Sandros (Yannick Becker) cauta evadarea in vis, imaginatie si jocuri electronice. Desprinsa din chingiile castitatii, Polyxena (Cristina Casian) incearca, in van, evadarea din infern in bratele unui soldat din armata adversa. Victima a unor rani de nevindecat, Casandra (Ioana Moldovan) isi striga disperarea alaturi de o mama, Hecuba (Ioana Emilia Luculescu), victima a trecerii anilor si acumularii pacatelor. Gasind in acest refugiu serpesc ultimul adapost in fata iminentei infrangeri, Penthesilea (Francesca Fülöp) cea din fruntea ostilor armate sufera o a doua infrangere in fata civililor ce se dovedesc de ne-salvat.
Desi populata aproape exclusiv de prezente feminine, lumea din “Sandros” e in egala masura si aceea a barbatilor, transformandu-se intr-o metafora a universului uman galgaind de carnale agresivitati, de feroce egoisme, de teribile intrupari ale raului. Pe masura ce moartea asterne linistea pe scena, nelinistea cuprinde gradena cu spectatori si ale lor vieti ce seamana, prea des, cu un teatru de razboi.
Universitatea Babes – Bolyai Cluj
Facultatea de Teatru si Televiziune
Actorie, Licenta, Anul 3
Clasa Ionut Caras & Mara Opriș
“Sandros”
Text: Katalin Thuróczy
Traducere: Anamaria Pop
Regie: Mara Opriș
Coregrafie: Ioana Moldovan
Muzica originala: Valentin Nantu
Sunet & Lumini: Victor Lup
Video: Raul Stan
Machiaj: Giorgiana Coman
Actorie: Calița Nantu, Giorgiana Coman,
Francesca Fülöp, Cristina Casian,
Ioana Emilia Luculescu,
Ioana Moldovan, Yannick Becker
