Articol publicat in premiera de LiterNet
One World Romania 2016
“Serifi in Ucraina”. Un orasel, undeva, in sudul tarii. Un timp, undeva, la inceputul acestui deceniu, inainte si dupa izbucnirea razboiului. O comunitate cvasi-izolata, departe de orice centru, in care, in lipsa unei sectii de politie / militie, doi cetateni sunt numiti de primar serifi locali. Cum se zice “true detective” in ucraineana?
Cei doi incearca. La volanul unei masini ce transforma fiecare plecare de pe loc intr-un mic miracol, cei doi incearca. Prin noroaie cat roata, in timpul rapit de la cresterea porcilor ori pregatirea lemnelor pentru iarna, cei doi incearca. Uneori mai rezolva un conflict intre vecini si accepta cu placere tuica de dupa, alteori ridica din umeri a neputinta.
Se intampla sa descopere, in vreuna dintre casele ce stau sa cada peste oamenii ce au cazut de mult, lucruri teribile. De pilda, un cadavru in descompunere. Se intampla sa greseasca, grav, sa banuie, sa acuze, sa puna umarul la 3 ani si jumatate de inchisoare pentru un nevinovat. Incearca sa repare ce se mai poate repara.
In lumea aceea, nu prea departata (cateva sute de kilometri de granita romaneasca, desi, mi-e teama, nu trebuie sa pasim nici un pas dincolo de frontiera pentru a descoperi realitati similare), cei doi nu conteaza, de fapt, prea mult. Dupa cum nu conteaza nici autoritatile de orice fel, nici vreo forma de agregare economica, nici macar vreo mafie, cat de pricajita.
Regina absoluta pe acele taramuri e saracia si singura speranta de abdicare vine din partea mortii. Urmasii aristocratiei scapatate din conacele si livezile lui Cehov sunt fostii tarani din dezmembratele sate ale Estului Europei. In cel mult doua-trei decenii, ele si ei vor disparea, lasand in urma prea putine amintiri si prea multa nepasare.
PS
Ieri, s-a terminat al 9-lea One World Romania. Dintr-o editie al carei epicentru au fost, in locul traditionalelor Studio si Muzeul Taranului, cele doua sali ale Cinematecii, ma asteptam, la lecturarea ante-festival a programului, sa raman cu ganduri si impresii despre multiplele fatete ale imigratiei si alte altor crize ale Europei. La final, m-am pomenit tacand din cu totul alte motive.
Coreea de Nord, Egipt, Slovacia, Cehia, Moldova, Ungaria, Romania, Ucraina, Cecenia, Italia (ar merita numarat cate limbi au fost vorbite in cele 60 de filme de anul asta!). Numele unor bucati de lume in care saracia are un portfoliu uman si imobiliar de invidiat si in teribila expansiune. Nu, comunismul n-a fost si nu este o solutie. Dar asta nu inseamna ca nu trebuie cautata si practicata, rational, inteligent si rabdator, una.
“Ukrainian Sheriffs / Serifi in Ucraina”
Ucraina & Letonia & Germania 2015
Regie: Roman Bondarchuk
Scenariu: Dar’ya Averchenko, Roman Bondarchuk
