Scenariul prost al istoriei Radio Guerrilla

Motivul acestor randuri este postarea FB a lui Sorin Faur, preluata si aplaudata de Mihai Dobrovolschi, atat pe pagina sa de FB, cat si Dobro Show-ul de azi dimineata.

Doresc pe aceasta cale sa ma deconspir: am ascultat Radio Guerrilla de la debut pana la inmormantare, mai intai online (din motive de strainatate), apoi on air, apoi din nou online (din motive de nema’ licenta). Pentru mine, conform standardelor si placerilor mele, a fost de departe cel mai bun radio romanesc al epocii. Atat dpdv continut, cat si echipa. Disparitia sa a lasat un hau care s-a tradus prin luni bune in care radioul din masina a functionat in surdina, fara sa fie cu adevarat ascultat de nimeni.

Astazi, in epoca Gold-ului si a Tananana, Guerrilla imi pare cumva revenita la viata, desi Dobro Show (cu vagi variatii de 92.7) & Exit Room & Calin nu dau, impreuna, suma pe care o dadeau Guerrilla de dimineata & Guerrilla Logout & Chillout. Ceva lipseste.

Acestea fiind declarate, vin si adaug: habar nu am de ce a disparut Radio Guerrilla. Am citit ce a scris dl Faur, am ascultat nenumaratele interventii pe tema ale lui Dobro ori Liviu Mihaiu, am citit ce au scris Vintila si alti ex-Guerrilla.NU INTELEG!!! Tot ce au produs acesti oameni e o colectie de generalitati, de metafore, de aluzii, de semi-dezvaluiri. Un soi de ghiveci fara de sens, ceva in genul scenariilor de film romanesc din anii ’90.

Nu vreau sa arat cu degetul, nu caut vinovati cu orice pret, nu vreau sa matur pe jos cu nimeni, dar, daca e evocat acest subiect over and over again, vreau sa inteleg. Si mai vreau ca oamenii de baza ai Guerrilla sa inteleaga ca nu se intelege ce povestesc ei. Si ca aceasta neintelegere creeaza dubii. Si umbre. Si scenarite. Si ca daca Guerrilla si urmasele sale, Gold si Tananana, se mandresc, pe buna dreptate, cu calitatea si educatia publicului pe care il au, atunci e musai sa duca rationamentul mai departe si sa inteleaga ca acest public are nevoie sa inteleaga. Ca nu au de a face cu publicul televiziunilor de stiri care se bucura sa traiasca in universuri fatalist-conspirationiste, in care “ei” fac si desfac impotriva noastra, a bietilor “oameni simpli”, in care Basescu ori Ponta sunt unici vinovati pentru tot ce misca sau nu misca. E boring, e previzibil si de atatea ori neadevarat, incat cazurile in care oamenii astia chiar sunt vinovati se pierd in zgomotul acuzatiilor eterne.

Exista bloguri, exista pagini de facebook, exista microfoane de Gold si Tananana. Ce ii impiedica pe acesti oameni, pe cei pasionati de subiect, pe Dobro, pe Liviu Mihaiu, pe oricine altcineva din echipa, sa povesteasca limpede, cu subiect, subiecti si predicat, ce s-a intamplat?

Mergand putin mai departe si salutand ideea expusa azi de Dobro si zilele trecute de Liviu Mihaiu, de a incerca sa castige, de la CNA, licentele acum libere ale Radio Guerrilla, ma intreb daca n-ar fi fain sa transparentizeze intregul demers. De pilda, sa prezinta bugetul estimat al unei noi statii de radio. Cat ar costa un an de Guerrilla? Cum se pot strange acesti bani? Exista investitori, cu prenume si nume, dispusi sa devina actionari? Cata publicitate e de asteptat sa stranga un astfel de post? Cat de dispusi ar fi potentialii ascultatori sa doneze o suma lunara sau anuala pentru un astfel de radio?

Cifre, tabele, logica, previziuni bazate pe analize de piata romaneasca si pe exemple de succes de afara, asta e ce merita publicul Guerrilla si asta imi pare mie unica sansa de a construi un radio independent de trusturi si de influente politice. Altfel, mi-e teama ca vorbim vorbe. Si ca ramanem la scenariile de filme romanesti din anii ’90 si la un soi de a expune fapte, de a descrie responsabilitati si de a trage concluzii ce, in loc sa tinda spre Tolontan, vireaza spre Antena 3 & co.

Blue Radio by Pierre-Félix So (flickr)

PS
Am donat cu drag si fara de regret catre Strong Radio pentru a onora munca matinalului Gold FM. Totusi, am si aici o mare problema de intelegere. Cine sunt proprietarii Gold FM? Dar executivii? Care e bugetul acestui radio? Intrebarile sunt valabile si pentru Tananana.

Nu e bizar ca stim, de pilda, cine e proprietarul si care e bugetul fiecarui club din Liga 1 de fotbal, si cand vine vorba de radio, un domeniu infinit mai sarac si in care, teoretic, ar trebui sa se invarta infinit mai putini bani negri, habar nu avem de aproape nici unele?