in Aia a zilei

Toate jocurile comediei noastre umane

„<<Potemkin este cel mai extraordinar om pe care l-am vazut vreodata… Lenes, dar muncind fara ragaz… Traindu-si placerile cu tristete, nefericit de prea multa bucurie, sastisit de toate, lesne dezgustat de orice, nestatornic, filosof profund, ministru iscusit, politician sublim, sprintar ca un pusti de zece ani, neinchipuit de bogat fara sa aiba o letcaie, vorbindu-le generalilor sai de teologie si arhiepiscopilor de razboaie, necitind vreodata ceva, dar fiind instruit de cei carora le vorbeste, lacom ca un copil, dar capabil sa se lipseasca de orice precum un om mare. De unde-i provine magia? Din geniu, din geniu si, inca o data, din geniu!>> […]

In privinta lui Potemkin… Tintea altceva, nu averea sau puterea. Avea tot atatea mosii cat regii Europei, petrecerile date in palatul lui din Taurida le eclipsau pe cele de la Versailles. Gradini tropicale sub cerul Nordului, gondole venetiene, chiupuri din care amantele sale se infruptau cu diamante, Crimeea pe care i-a oferit-o Ecaterinei in chip de cadou aniversar…

Omul asta moare in mijlocul stepei, neavand in buzunar nici macar doi gologani, cat sa i se puna pe pleoape! Geniul lui era sa ajunga in varf, castigand toate jocurile comediei noastre umane, si, la sfarsit, sa devina infinit de simplu – un om lungit in pustie sub cerul toamnei…”

By
Andreï Makine
Traducere: Daniel Nicolescu
in „O femeie iubita” – Polirom 2013

 

Write a Comment

Comment