Acum doua seri, pe TVR1, la “Intre bine si rau”, Catalin Tolontan a enuntat o idee care poate fi rezumata astfel: daca, presupunand prin absurd, toate avizele cerute de toate legile in vigoare erau la zi si fusesera obtinute fara vreo urma de spaga, atunci toti cei care au gandit sistemul de avize ar trebui sa isi dea demisia. Pentru ca sistemul gandit de ei, desi intru totul tradus in practica, nu a impiedicat moartea a 32 de oameni. Pentru ca asta e sensul oricarui sistem de avize, oricarei legi de pe lumea asta: sa ajute desfasurarea vietii (nu a mortii) intr-o societate.
Acum doua ore, au inceput demisiile. Mai intai Guvernul, adica Ponta si Oprea, printre altii, apoi Piedone. Toate masurile concrete cerute de cei 25.000 de oameni care au marsaluit aseara prin centrul Bucurestiului, ca si de celelalte mii din Ploiesti, Brasov, Miercurea Ciuc, Alba-Iulia, Cluj, Iasi si aiurea, au devenit realitate in mai putin de 12 ore. Nu, nu sunt naiv sa cred ca fara suita de manifestatii Arafat – Rosia Montana – Iohannis acest rezultat uluitor ar fi fost posibil. Dupa cum, nu sunt naiv sa cred ca altceva decat aceasta tragedie incredibila (pentru ca ea este incredibila!!!) ar fi putut strange atatia oameni intr-o strada organizata aproape impecabil de o jandarmarie cvasi-ireprosabila. Dar, pentru numele lui Dumnezeu, au plecat! Mai devreme si mai usor decat cei mai optimisti dintre cei de aseara isi inchipuiau.
Aseara, la 6, urcam in metrou cu gandul ca vom fi pe un trotuar langa 500 de rataciti priviti ironic de toti atatia jandarmi. Azi, la 12, Ponta, Oprea si Piedone sunt istorie! 18 ore! Atat a durat. Vi se pare putin? Dar 2 minute cum si se pare? 2 minute de la aplauze pentru trupa iubita la moarte prin gazare. Pentru ca de la asta am pornit si orice am face, orice s-ar intampla, aici vom reveni.
Vom intelege vreodata cine suntem si ce putem? Vom intelege vreodata ca dementii, incompetentii, lasii, canaliile, SISTEMUL au fix puterea pe care noi le-o dam? Noi, fiecare dintre noi, in fiecare clipa. De la ministri la primari, de la sefi la servicii secrete, de la masoni la teroristi, ce vreti voi, cum vreti voi, fac ce le taie capetele seci pentru ca noi le permitem.
Vom intelege vreodata ca doar civismul nostru zilnic, ca doar comportamentul nostru rational, empatic si responsabil, ca doar neintorsul capului in fata nedreptatilor si aberatiilor cele mai marunte, ca doar sanctionarea lor pe baza de limbaj civilizat, minime cunostinte juridice, logica si coerenta in exprimare, ca doar solidaritate intru bine, nu intru auto-orbirea in fata raului, ca doar acestea vor transforma cu adevarat Romania intr-o tara civilizata?
Vom intelege vreodata ca cei 32 au murit pentru ca Ponta, pentru ca Oprea, pentru ca Piedone, pentru ca cei 3 patroni, dar si pentru 1-2 functionari marunti de sub Piedone, dar si pentru ca o particica din ISU, dar si pentru cineva a dat cu nenoricirea aia de solvent teribil pe tavan, dar si pentru ca niste oameni au planificat un foc de artificii intr-un spatiu inchis, dar si pentru ca eu, si tu, si tu, si tu am intrat an dupa an, concert dupa concert, spectacol dupa spectacol in spatii ce urlau promiscuitate, nesiguranta, pericol, parandu-ni-se cool, bucurandu-ne la berea ieftina, la intrarea gratis, la fiorul underground?
Nu, asta nu inseamna ca toti vinovatii directi nu trebuie sa plateasca cu ani grei de puscarie, asta nu inseamna ca trebuie sa facem vanatoare de vrajitoare printre maruntii iresponsabili care au facut si nu au gandit, nu inseamna ca trebuie sa ne auto-flagelam in piata publica. Ci trebuie sa intelegem ca nu se poate schimba nimic decisiv fara sa ne schimbam fiecare dintre noi comportamentul. Ca nu se poate sa nu realizam ce putere avem, ce responsabilitate avem, ce rol avem in societatea pe care o traim.
Nu e nimic de sarbatorit. Nu e nici un motiv de zambit. Se cuvin decenta in comportament, presiune constanta pe noul guvern si viitorii primari, atitudine civica zilnica si lucru cu noi insine in fiecare clipa. Abia acum, cand am vazut cat de usor au cazut cei pe care ii credeam intangibili, tristetea tragediei de la Colectiv loveste cel mai tare.