Text publicat in premiera de LiterNet
Da, stiu, titlul e cam roz. Ar putea urma un text-kitschy despre vreun spectacol cu iz de telenovela. Culmea e ca, privit dintre anumit unghi, “Punctul orb” de Yannis Mavritsakis are sanse bune sa para versiunea hiper-condensata a unei melo-epopei demne de Kanal D. Personaje numeroase, legate prin fire narative care se intrepatrund in ritm aiuritor, dezvaluiri, rasturnari de situatie, rezolvari violente, destine tragice.
Din fericire, spectacolul lui Radu Afrim de la Teatrul “Toma Caragiu” din Ploiesti nu are nici o legatura cu productiile care fac audienta TV. In schimb are toate legaturile cu tot ce e mai bun in universul afrimian. Fie ca e vorba de cel sonor, asumat integral de regizor, de cel vizual (variatiuni pe o tema de “Nighthawks” by Edward Hopper), potentat de colaborarea cu din in ce in ce mai semnificativul scenograf care este Adrian Damian, ori de cel al relatiilor dintre personaje. Aceeasi fragilitate zambitoare, aceeasi violenta acoperita in vata, aceeasi nefericire zidita in poezie, aceeasi periferie damnata, si totusi vie, practicand supravietuirea pe baza de ironie si speranta.
Spectacolul deconstruieste foile ca de ceapa ale textului si pesemne ca o alta punere in scena ar putea gandi o succesiune diferita a scenelor. Actiunea vireaza din prezent in trecut in viitor si iar in prezent, spatiile intamplarilor felurite se dezvaluie a fi plasate intr-o proximitate aproape claustrofoba, fericirea si nefericirea sunt la colt, la un gest, la o secunda distanta.
Memoria pastreaza fragmente. Doors-ul live al fetei care ia lectii de muzica (Gabriela Sandu), intalnirea singuratilor, adica cea dintre Niki (Ada Simionica) si vanzatorul din micul magazin de cartier (Bogdan Farcas), mama-imigranta (Clara Flores) vanzand servetele in intersectiile etern-aglomerate ale metropolei, mangaind cainele-lup (Freyja), emisar al pierdutilor ei copii, fiica-emigranta (Mihaela Popa), alergand ori poate dansand in frigul ce o va ucide la cativa pasi de regasire, la cateva minute de umilinta.
Pret de o ora si jumatate, cioburile sunt asamblate intr-un glob fragil. La final, globul se sparge iar, in alte mii de cioburi. Pentru a se re-asambla la proxima reprezentatie. La urmatorul Afrim. Acest Sisif dotat cu super-glue, bun pentru lipit fragmentele in care se imprastie omenescul dupa exploziile de fiecare zi.
Teatrul “Toma Caragiu” Ploiesti
“Punctul orb”
Text: Yannis Mavritsakis
Traducere: Elena Lazar
Regie & Univers sonor: Radu Afrim
Scenografie: Adrian Damian
Costume: Claudia Castrase
Actori: Clara Flores, Ioan Coman, Ada Simionica,
Mihaela Popa, Bogdan Farcas, Cristian Popa,
Karl Baker, Ionut Visan, Gabriela Sandu, Freyja
