Andrei Serban a vorbit, intr-o conferinta gazduita de un Festival National de Teatru dedicat lui, despre roluri. Despre cum e sa joci un rol pe scena si cum e sa joci unul in viata.
Asezat in mijlocul avanscenei, inconjurat de decorul de la Ivanov, spectacolul cehovian pe care l-a montat pe scena de la Gradina Icoanei. Un birou, un scaun, o masuta, toate de lemn. O carafa de apa, un pahar. Serban. Inalt, drept, subtire, 68 de ani, aratand de 50. Ochelari, voce medie, cuvinte curgatoare, vagi urme de balbaiala.
E greu de rezumat o conferinta consistenta si nu foarte spectaculoasa. S-au spus multe, s-au auzit multe. Mai potrivite unei povestiri la pahar decat unui text la monitor. Aleg, totusi, o idee. Din capitolul cum sa jucam rolul in viata. Prin rol, se intelege, desigur, masca. Manusa. O manusa pe o mana. Asa vede Serban relatia rol-actor, asa ar trebui sa fie si in relatia rol-personaj real.
S-ar crede ca Serban ne arunca deja banalizata “Fiti voi insiva”. Ash! Serban ne spune: “Alegeti-va o masca incomoda!”. Una care sa nu se aseze lesne pe fetele voastre. Asta duce la comoditate. La mediocritate. La caldutz. Alegeti una care sa va starneasca, sa va racaie, sa va provoace insomnii.
Cum gasiti masca? Cautand in voi. Daca veti cauta cu adevarat, daca va veti antrena serios si indelung, veti o masca, un rol care se afla in voi, care vi se vor perfect pe chip. Dar asta doar un indelung efort. Si, atentie, in viata fiecarui om, ca si in viata fiecarui actor, nu exista un singur rol. O singura masca.
Pare vag? Iata un exemplu. Lumea teatrului de secol 20 a avut, printre oamenii sai de seama, un regizor polonez pe nume Grotowski. In anii ’50-’60, ani de cumplite privatiuni politice in Polonia comunista, Grotowski a reusit cateva cele mai mari spectacole ale veacului. Cum arata Grotowski? Masiv, inalt, mereu imbracat in costum negru, cu ochii fumurii, cu rame cu negre.
La un anumit moment al vietii sale, Grotowski a decis sa renunte la teatru si la Polonia. Pasul urmator? A plecat in India unde a stat ani buni. La revenirea in Europa, putini l-au mai recunoscut. Unul dintre motive? Se afisa mereu imbracat in alb.
Intr-o seara, pasii l-au purtat la resturantul garii din Varsovia. S-a asezat la masa si a cerut un meniu. De el s-a apropiat un chelner.
– Parca va cunosc de undeva, a indraznit chelnerul.
– Se poate, a raspuns Grotowski, disparut din spatiul public polonez de ani buni.
Dupa cateva minute, chelnerul a revenit:
– Acum stiu cine sunteti. Aerul pe care il raspanditi acum l-am simtit in dumneavoastra inca de pe vremea cand regizati piese de teatru, domnule Grotowski.
Bucuresti
4 noiembrie 2011
Dimineata