Ro-bere artizanala

Intr-o prima forma, acest articol a aparut in vara lui 2015. Informatiile au fost aduse la zi in versiunea curenta (ianuarie 2016). Promit sa produc cate un update trimestrial 🙂

Conform universitateadebere.ro, cu berea artizanala lucrurile stau cam asa:

“La inceput (anii ’70), in Marea Britanie,  au aparut microberariile si criteriul de baza era ca fabricau bere in cantitati reduse, dupa retete si cu metode traditionale. Pe masura ce “miscarea” a prins avant, termenul de “bere artizanala” (craft beer) a inceput sa fie folosit.

Au intrat si Americanii in discutie si ei spun ca o berarie artizanala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– Sa produca sub 7 milione de hectolitri anual.
– Sa fie independenta
– Sa foloseasca retete traditionale sau inovative (ingrediente si fermentatie)”

Teoria fiind stabilita, cum stam, asadar, cu practica de craft beer mioritice?

In ordine cronologica, e posibil ca intaietatea sa apartina prahovenei Zaganu, de gasit, din octombrie 2013, in multiple locante bucurestene, vamaiote and so on (Erata, cu multumiri lui Alexandru C. pentru info: de fapt, Zaganu a fost anticipata, cu 3 ani chiar, de Clinica de bere timisoareana, infiintata inca din 2010. Detalii un pic mai vale). Intre Zaganu Blonda (pilsner nepasteurizata, 5.3% alcool) si Zaganu Bruna (bruna nepasteurizata, 7% alcool), I would go with the latter at any time. Producator: Fabrica de bere buna din Maneciu-Ungureni (DN1A).
In octombrie 2015, au aparut Zaganu Rosie (red ale nepasteurizat, 7% alcool) si Zaganu IPA (IPA american, 5.7%), ambele comercializate in sticle de 330ml.

La LOKAL, am incercat, la final de iunie 2015, o dementiala IPA (mai exact, imperial IPA) pe nume Imperial Fuck. 9 la suta alcool, 17 leutzi pe sticla 330ml (!!), amara la limita pelinului, de-men-tia-la dpdv gust! Imperial Fuck este unul dintre cele trei ale-uri produse sub brand-ul Ground Zero de Matache Beraru. A doua este mai blanda Morning Glory (“mother of all ales”, dupa acum anunta site-ul oficial, cu 20-30 ori mai mult hamei decat berile de rand, 6% alcool, 14 ron la acelasi LOKAL). A treia ar fi Ground Zero Easy Rider (un asa-numit sessionable pale ale – posibila explicatie a termenului aici, 4.5% alcool). Cel mai recent produs e Ground Zero Gipsy Porter, probabil primul porter romanesc (4.5% alcool, sticla de 330ml ca si suratele sale). Cu toatele sunt fabricate, incepand din 2015, in Bucuresti, nu departe de aeroportul Baneasa.

Tot din 2015, exista si micro-beraria miticista Ninkasi, de gasit in vestul orasului, care produce Sikaru in 4 variante: Sikaru Golden Ale (blonda, 5.5%, nefiltrata, nepasteurizata), Sikaru IPA (blonda, 5.5%, nefiltrata, nepasteurizata), Sikaru Wit/White (alba, 5%, nefiltrata, nepasteurizata) Sikaru Stout (neagra, 5.5%,nefiltrata, nepasteurizata).

Sursa: pagina de FB Sikaru

La Alandala, am gustat ambele soiuri Terapia (Platin – Weissbier si Gold – blonda nefiltrata clasica) ale Clinicii de Bere timisorene. Se poate presta si aici.

Tot la barul de pe Aurel Vlaicu, am descoperit Nemteana, o blonda nefiltrata nepasteurizata cinstita, proaspata si aromata, fabricata la Roman de fabrica omonima.

Al 19-lea Garana Jazz Festival m-a adus, pe unul dintre pontoanele de la Note Pub din 3 Ape, fata in fata cu o minunatie locala pe nume Sara Bere de Casa Nefiltrata. Adicatelea, o nefiltratata artizanala de Valiug (satul aflat la 12 km de Garana) din apa de izvor de Semenic, 5.2% alcool, aromata, proaspata, numa’ buna dupa una bucata balaceala intr-unul din lacurile masivului. Pe lume mai exista si Sara Bere Bruna de Casa.

In partea a doua a lui 2015, au aparut pe piata si cele dintai produse ale unicei cidrarii mioritice a momentului. Amplasata in Leresti, sat argesean din proximitatea faimoaselor mere de Voinesti, cidraria scotianului Alan Clark propune versiunile Clarks Sec (7% alcool) si Clarks Demisec, de gasit in din ce in ce mai multe locante misto ale patriei.

 

Pe segmentul non-alcoolic, Brasovul aprovizioneaza locante precum LOKAL cu 6 variatiuni de Ginger Beer (ghimbir & cirese / aloe vera / lamaie / afine / merisor / ananas-pere) produse de Laboratoarele Merlin.

La capitolul probabil-neimbuteliata, Clujul se lauda cu Klausen Burger si ale sale 3 soiuri: Gold, Weiss, Dark. O exista si la sticla?

Tot la Cluj, Ursus Nefiltrata e de gasit doar in Fabrica de Bere, cea care, intre 1878 si finalul deceniului trecut, a produs marca-simbol a Ardealului. Intre timp, Ursus s-a mutat la Buzau.

Sigur nu exista la sticla, ci doar la botu’ cheval-ului soiurile Berestroika (Rosie, Blackie, Goldie), produse si baute in cartierul evreiesc al Bucurestiului.

Exista chiar si o componenta academica a bericicii artizanala. La Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati, in cadrul Facultatii de Stiinta si Tehnologia Alimentelor, putinii studentii pot face practica in cadrul unei statii-pilot de bere inaugurate in 2014 in cadrul unui proiect prestat pe bani UE.